Ieri, consilierii judeţeni au aprobat un proiect pentru cofinanţarea cu 1% (circa 12.000 de euro) a cheltuielilor cu asistenţa tehnică pentru pregătirea aplicaţiei de finanţare şi a documentaţiilor necesare extinderii Masterplanului de Apă în localităţile Rast, Cerăt, Bechet, Scaeşti, Teslui şi Almăj.
„Compania de Apă Oltenia ne-a cerut imperativ să dăm o hotărâre de consiliu judeţean în care să stabilim cofinanţarea acestui proiect. Ne aflăm în faza a doua a masterplanului şi cred că este cel mai galonat proiect al Doljului, indiferent cine îl are acum. Într-o primă fază, am avut 185 de milioane de euro, o sumă colosală la acea vreme. În acest moment, masterplanul se extinde cu 315 milioane de euro. Sunt peste 500 de milioane de euro care intră în Dolj. În Craiova, investiţiile care se vor realiza sunt de 166 de milioane de euro, în Malu Mare de şapte milioane de euro, Cârcea - patru milioane, Bucovăţ - 6,9 milioane, Pieleşti - 2,2 milioane, Mischii - 2,23 milioane, Gherceşti - 6,2 milioane de euro. Sperăm că în următorii doi ani şi jumătate lucrările vor fi finalizate, iar localităţile să fie mai aproape de civilizaţie“, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa.
Cu toate acestea, în multe comune unde s-au introdus apă şi canalizare, oamenii nu au bani pentru a se racorda la utilităţi. Situaţia a fost adusă în discuţie de consilierul judeţean Marcel Marcea, care a declarat că preţul este principalul obstacol. „Am fost în zona Poiana Mare. Preţul apei începe să devină o problemă. Dacă în Craiova preţul pe metrul cub de apă potabilă şi canalizare este acceptabil, în mediul rural apar probleme. Majoritatea localităţilor sunt într-un mediu mai sărac decât Poiana Mare, care este mai înfloritoare economic. Compania de Apa trebuie să-şi ia nişte măsuri, să nu ne pomenim cu 8-10 lei pe metrul cub. Starea materială în mediul rural este deficitară“, a spus Marcea.
„La un moment dat se va plăti şi un preţ de solidaritate cu oamenii aceştia care încep să plătească apa şi gunoiul. În Uniunea Europeană s-au mai văzut lucruri din astea. Noi ştim că la ţară au fost obişnuiţi să arunce gunoiul şi nu l-au plătit sau au consumat apă. O să le fie mai greu la început să plătească. Sunt şi localităţi unde oamenii s-au conectat într-un număr atât de mare, că nu mai fac faţă instalaţiile. Este vorba despre localităţile unde sunt solarii şi oamenii irigă grădinile. Sunt şi localităţi unde oamenii se uită cu jind la apa din faţa curţii şi nu se pot lega la ea“, i-a răspuns Prioteasa.